Caracterizarea generala a vegetatiei

Teritoriul Republicii Moldova se caracterizeaza printr-o diversitate remarcabila a vegetatiei si o bogatie considerabile a florei. Flora este reprezentata de 5 513 specii de plante, dintre care 1989 sint plante superioare si 3 524 – inferioare. Numarul este apreciabil pentru un teritoriu relativ mic, cum este cel al tarii noastre.

Dictionar:

Vegetatie – totalitatea asociatiilor de plante dintr-o anumita regiune, zona, constituite in functie de conditiile naturale (de exemplu, vegetatie de padure , vegetatie de stepa s.a.).

Flora – totalitatea speciilor de plante de pe un anumit terotoriu (de exemplu, flora Europei, flora Muntilor Carpati s.a.) sau dintr-un mediu vital (de exemplu, flora microbiana din apa s.a.)

Factorii de dezvoltare si raspindire a vegetatiei:
  1. Clima
  2. Apele
  3. Relieful
  4. Solul
  5. Rocile
  6. Lumea animala
  7. Pozitia geografica
  8. Omul

1. Clima este factorul principal in dezvoltarea si respindirea vegetatiei. Penru fiecare tip de clima este caracteristic un anumit tip de vegetatie. Clima determina fotmarea tipurilor zonale de vegetatie, care sint reprezentate in Republica Moldova prin stepa si padure. Regimul temperaturilor si cantitatea de precipitatii conditioneaza dezvoltarea preponderent a vegetatiei ierboase, adica a pajistilor naturale. Doar in regiunile cu cantitati anuale mai mari de precipitatii creste vegetatie arboricola, formind masive de paduri. Schimvarile climatice pe parcursul evolutiei geolofice determina anumite modificare ale florei: unele specii dispar, altele isi modifica anumite insusiri.

Dictionar:

Pajiste naturala — suprafata acoperita cu vegetatie ierboasa naturala, care poate fi folosita pentru pasunatul animalilor (pasune) sau pentru cositul finului (fineata).

2. Apele de suprafata si apele subterane.

Plantele sint adaptate la deficitul de umiditate (speciile xerofite) sau la excesul acesteia (speciile hidrofite). In Republica Moldova vegetatia se intilnteste, de regula, in stepe, iar cea hidrofita – in luncile riurilor, in jurul lacurlor, in sectoarele mlastinoase.

 

Vegetatie ierboasa de lunca

Vegetatie ierboasa de lunca

3 Relieful infuenteaza vegetatia prin altitudine, inclinarea si expozitia versantilor. Teritoriile cu o altitudine joasa (de cimpie, de dealuri joase) creeaza conditii mai omogene pentru devoltarea plantelor. In aceste regiuni se dezvolta vegetatia ierboasa, se intilnesc pajistile si padurile de lunca.

In cadrul podisurilor si al dealurilor mai inalte, se manifesta etajarea pe verticala a vegetatiei, determinata de modificarea climei si a solurilor. De regula, la altitudinea de pina la 200-250 m cresc specii ierboase, iar mai sus — paduri de foiase.

De asemenea, plantele iubitoare de caldura (termofile) prefera versantii cu expozitie sudica, care sint mai insoriti, dar si mai uscati. Plantele nepretentioase la insolatie si care au nevoie de mai multe umezeala aleg versantii cu expozitie nordica.

4. Solul ofera substante nutritive, elemente minerale, inmagazineaza umiditatea si serveste drept suport pentru plante. Preferintele plantelor pentru sol difera, astfel ca fiecare comunitate vegetala alege anumite tipuri de sol.

5. Rocile sint substratul pentru sol si plante, iar in functie de variatia tipului de roca apar anumite deosebiri si in tipul de vegetatie. Unele specii de plante prefera rocile nisipoase, altele, rocile argiloase sau calcaroase etc. De exemplu, pe versantii formati pe calcare, mai abrupti, unde stratul de sol este slab reprezentat, se dezvolta vegetatia petrofita.

 

Vegetatie petrofita

Vegetatie petrofita

6. Lumea animala se afla intr-o relatie foarte strinsa cu vegetatia, in cadrul lantului trofic. De asemenea, animalele contribuie la polenizarea plantelor si la rapsindirea lor.

7. Pozitia Geografica. Teritoriul Republicii Moldova este situat la intersectia a trei regiuni biogeografice: centraul-europeana de paduri de foioase; euroasiatica de stepa si silvostepa; mediteraneeana de vegetatie xerofita cu frunza aspra. Infuenteaza favorapil si apropierea de centrele de provenienta a speciilor de plante din Muntii Carpati, Bazinul Mediteraneean si Orientul Apropiat. Pe parcursul evolutiei geologice a teritoriului, din aceste regiuni au patruns numeroase specii de plante, unele dintre care ulterior au fost introduse in cultura de catre om, devenind culturi agricole.

Vegetatia de itp cental-european este reprezentata in fag, carpen, ulm, stejarul-pedunculat s.s. Specii euroasiatice sint mesteacanul, negara, paiusul, pelinul. Dintre speciile mediteraneene se intilnesc, stejarul-pufos, cornul, carpinita, dirmozul, vita-de-padure etc.

Dictionar:

Regiune biogeografica — teritoriu continental sau oceanic cu anumite comunitati de plante si de animale caracteristice, care convietuiesc in mediul lor de traim in conditii naturale relativ omogene.

Este bine sa stiti:

In spatiul ce cuprinde Muntii CArpati si regiunile limitrofe (vecine) sint citeva specii de plante endemice (care cresc doar aici si nu se mai intilnesc in alta parte). In Republica Moldova acestea sint reprezentate de: kelera (planta ierboasa de stepa care creste pe versantii abtupti ai Nistrului si ai afluentilor acestuia in raioanele Ribnita, Grigoriopol si Dubasari), bujorul-de-padure (romanesc), intilnit in padurile din Podisul Codrilor, albasreaua Angelescu (creste in poinelie din padurile de stejar-pufos din raioanele Cahul si Cantemir).

8. Omul. Interventiile omului au impact atit negativ, cit si pozitiv asupra vegetatiei. Omul, prin defrisarea padurilor, destelenirea pajistilor, desecarea terenurilor mlastinoase sau a lacurilor naturale, modificarea albiei riurilor, practicarea pasunatului excesiv, extinderea terenurilor afectate constructiilor, prin nimicirea unor specii valoroase de plante etc., a determinat reducerea considerabila a suprafetelor ocupate de vegetatie naturala. Aceasta din urma s-a pastrat in areale mici, izolate, pe sectoarele cu soluri mai putin fertile, afectate de eroziune si alunecari de teren etc.

Rolul pozitiv al omului se manifesta in extinderea unor terenuri cu vegetatie naturala, protectia anumitor terenuri sau specii, in raspinditrea unor specii valoroase etc. De exemplu, in ultimele decenii a avut loc extinderea suprafetelor de paduri si a altor terenuri cu vegetatie forestiera, de la 197.4 mii de ha anul 1940 la 450.9 mii ha in anul 2007.

Factorii de dezvoltare si raspindire a vegetatie interactioneaza pe un anumit teritoriu si unfluenteaza in complex vegetatia, insa de fiecare data unul dintre ei este dominant. In consecinta, plantele se adapteaza la anumite conditii naturale si se formeaza comunitati sau asociatii de plante: de stepa, de padure, de lunca, acvatice s.a.

Este bine sa stiti:

O valoare deosebita prezinta un grup de plante numite medicinale, care au proprietati curative. In republica Moldova se intilnesc peste 250 de specii de plante medicinale, dinte care mai respindie sint: menta, musetelul, odoleanul, salvial, pojarnita, podbalul, papadia, urzica, patlagina s.a.

About these ads
This entry was posted in Geografie and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s